Thursday, November 13, 2008

ARMANJI AS BENEFACTORS


"At the begining of the 20th century the vlach villages may be classified according to their economic activities in two foundamental but not clearly distinctive groups: 1) villages where the stock-breeding economy was dominant and 2) villages where the trade and artisan economy was dominant. ... Wherever the Vlachs (Armani) shared the same habitations with other groups, they were usually found on upper layers of the local economic, social and cultureal structure" A Koukoudis 1999.

The Arrman Nikolaos Stournaras (1806- 1853) and his wife.

The Armani N. Stournaras, Eleni Tositsa, Michail Tositsas and Georgios Averof, whose origin is from the town of Metsovo in Epirus were the benefactors of National Technical University of Athens (Greek: Εθνικό Μετσόβιο Πολυτεχνείο, National Metsovion Polytechnic), the oldest and most prestigious higher education institutions of Greece. It was founded in 1836 as a part-time vocational school named Royal School of Arts which, as its role in the technical development of the fledgling state grew, developed into Greece's sole institution providing engineering degrees up until the 1950s, when polytechnics were established outside of Athens.


SINA FAMILY (GEORGIOS AND SIMON)


S. Sinas (1810-1876)
He served as Greek Consul in Vienna, and later as Minister to Austria, Kingdom of Bavaria and Germany. The son of Georgios Sinas, also a benefactor and diplomat. He also made major donations to various educational and scientific foundations in Austria, Hungary and greece. His father Georgios had made the foundation of the National Observatory of Athens possible.

ASTEROSKOPEIO ATHINON




Evaggelos Zappas (1800–1865)



He was born in 1800 in Labove near Tepeleni in the N Epirus (southern Albania). He later fought with the Greek resistance forces in the Greek War of Independence against the Ottoman Turks. In 1831 he emigrated to the border of Wallachia and Moldovia (now part of Romania and Moldavia). He was also the founder of the modern international Olympic games. He was born in 1800 in Labove near Tepeleni, in the Ottoman Empire modern-day southern Albania). He later fought with the Greek resistance forces in the Greek War of Independence against the Ottoman Turks. In 1831 he emigrated to the border Wallachia and Moldavia (now part of Romania and Moldavia). In 1859, he succeeded in reviving the Olympic games in Athens, Greece. Zappas died before the next Games that he had sponsored, but due to his bequeathing a large part of his fortune for the continued revival of the Olympic Games, they were held again in 1870, and 1875 at the Panathenian stadium in Athens.Zappas had funded the first modern, purpose-built, Olympic building called the ZAPPEION. The head of Zappas is buried beneath his memorial outside the Zappeion in Athens which is located opposite the Panathenian stadium.


George M. Averof (1815-1899),


Born in theAromanian town of Metsovo, Averoff moved to Alexandria while still young. He was known through most of his life for founding numerous schools both in Egypt and Greece. As a benefactor, he contributed funds for the restoration of the Panathenian Stadium in readiness for the 1896 Summer Olympics. This he did at the request of Crown Prince Constantine. In gratitude for his contributions, a statue of Averoff was commissioned and placed in front of the stadium. In addition, a Greek cruiser, the flagship of the Hellenic Navy, was named after him.






APOSTOLOS ARSAKIS (1792-1874)

Greek benefactor and minister of Romania. He was doctor and scholar from Hotahova in northern Ipeiros His greatest offer however was in the field of educating female teachers by founding and operating the Upper or Girls’ Schools (Arsakeio) which, for a period of 63 years, offered Greek women the chance to be educated and to educate the younger generation in turn, since the state offered school for men only.

3 comments:

Anonymous said...

Aromanians are NO Romanians! Aromanian language exists! Demonstration:
Ce este aromana? Limba sau dialect? Asa-zisii lingvisti romani sustin ca este un dialect al romanei comune, numita si proto-romana si stra-romana, pretinzand ca aromana este un dialect, eventual o limba mai noua, desprinsa din “proto-romana” si, deci, ca aromanii, daca sunt intr-adevar un popor (sic), sunt un popor mai recent, la origine ei fiind, chipurile, tot romani. Din aceasta “proto-romana” ar fi rezultat 4 limbi: romana, aromana, “megleno-romana” si “istro-romana”. Fals: in primul rand se poate pune intrebarea: de ce nu ar fi romana un dialect al “proto-aromanei”? In al doilea rand faptul ca etnonimul/cuvantul “ruman” pare a fi mai vechi, dpdv lingvistic decat cel de “arman”/”raman” sau “rumer” nu are nicio relevanta pentru denumirea proto-limbii comune, deoarece in aromana exista alte cuvinte, care sunt mai vechi decat cuvintele omoloage din romana, adica sunt mai apropiate cronologic de etimoanele lor latinesti, decat cele din romana. De exemplu aromanul “oclju” pastreaza “-l”-ul latinesc din “ocuLus”, intr-o forma palatala, in timp ce corespondentul romanesc, “ochi” este mai recent, aparut dupa pierderea “l”-ului muiat din aromana. Aici se poate adauga ca si cuvantul/etnonim “roman” din asa-zisa “daco-romana” este mult mai recent decat forma initiala, “ruman”, deci cuvantul aromanesc “arman”/”raman” este mai vechi decat cel “roman” (“ruman” este un arhaism in “daco-romana”). Situatia celor 4 limbi romanice: romana, aromana, megleno-vlaha si istro-vlaha (cum ar trebui corect numite “megleno-romana” si, respectiv, “istro-romana”) este perfect analoaga cu cea dintre RUSa, belaRUSa/bieloRUSa, RUSyna si ucraineana, cele 4 limbi slave de est. 3 dintre ele pastreaza glotonimul “rus-“, la fel cum 2 dintre limbile romanice de est pastreaza amintirea cuvantului latin “Romanus” in numele lor: aromana si romana. Asta nu inseamna insa ca rusa ar fi un dialect belarus/rusyn, nici macar un dialect al belarusei/rusynei vechi, nici ca belarusa ar fi un dialect rus/rusyn, nici ca rusyna ar fi un dialect rus/belarus. Toate provin din slava veche de est. Belarusa e o limba destul de diferita de rusa, fiind mult mai apropiata de ucraineana decat de rusa.

Anonymous said...

Continuation:
Cat despre rusyna, este foarte diferita de rusa, unii lingvisti considerand-o dialect al limbii slovace sau dialect de tranzitie slovac-ucrainean (in afara de cei care o considera dialect ucrainean sau limba de sine statatoare), deci dialect al unei limbi vest-slave (slovaca). Este ca si cum ai zice ca fosta limba dalmata era un dialect romanesc, dalmata si romana facand parte din grupe diferite de limbi romanice. De mentionat ca si ucraineana este foarte diferita de rusa, mai diferita decat este aromana de romana, dar mai asemanatoare decat este romana cu istro-vlaha. Desigur ca se poate obiecta ca limba belarusa exista dar poporul belarus nu, deoarece belarusii se considera rusi. Acest lucru e partial adevarat, aproape toti belarusii se considera rusi iar, actualmente, limba lor materna nu mai este belarusa, ci rusa, unii avand doar cunostinte de belarusa ca limba straina, altii deloc. Exista insa si belarusi care au limba materna belarusa si se considera diferiti etnic de rusi. In plus, mult mai multi rusyni (procentual) se considera diferiti etnic atat de rusi, cat si de ucraineni. Un alt argument este ca exista limbi mult mai asemanatoare intre ele decat romana cu aromana care nu sunt considerate de nimeni a fi una dialectul alteia, de exemplu: ceha si slovaca, ucraineana si belarusa, norvegiana/daneza si suedeza (ca sa nu mai vorbim ca norvegiana este extrem de apropiata de daneza, cam ca portugheza de galiciana, o limba pe care unii o considera dialect portughez; intr-adevar pana in urma cu vreo 70-80 de ani norvegiana era considerata dialect danez). Aromana este deci diferita de romana, fiind o limba distincta atat dpdv istoric, diacronic, cat si sincronic, dpdv al criteriului asemanarii actuale cu romana, criteriul inteligibilitatii mutuale. Aromana si romana sunt la fel de asemanatoare ca portugheza cu spaniola, poate doar cu putin mai asemanatoare. Ramane doar chestiunea stabilirii unui nume pentru proto-limba comuna din care au rezultat aromana, romana, megleno-vlaha si istro-vlaha, deoarece niciuna dintre denumirile care sugereaza o prioritate temporala a “daco-romanei” nu e corecta. Exista mai multe variante: romana (nu româna!) est-balcanica (pe modelul reto-romanei, pe care nimeni nu o numeste reto-română), proto-romana est-balcanica, romanica est-balcanica si proto-romanica est-balcanica. Este adevarat ca istro-vlaha se vorbeste actualmente in vestul Peninsulei Balcanice, dar nu acesta este arealul ei initial. Atributul de “est-balcanica” este necesar pentru a evita confuzia cu dalmata. Ramane de asemenea de gasit un nume adecvat pentru “istro-romana” si “megleno-romana”, deoarece nici glotonimele “istro-vlaha” si, respectiv, “megleno-vlaha” nu sunt prea potrivite, fiindca “vlahi” sunt numiti si românii (vorbitorii de asa-zisa “daco-română”) din Valea Timocului (in Serbia si Bulgaria), desi, din cate stiu eu, si vorbitorii de dalmata erau numiti vlahi de catre popoarele invecinate. Pentru incorectul “macedo-romani” (care sugereaza ca ar fi vorba despre românii din Macedonia si nu despre un popor diferit) exista cuvantul romanesc “aromani”, ce evita confuziile. “Megleno-vlah”/”Istro-vlah” nu ar elimina confuziile, intrucat ar sugera ca este vorba despre acelasi tip de vlahi ca cei din Valea Timocului, care locuiesc in regiunea Meglenului si, respectiv, a Istriei.

Anonymous said...

Continuation and ending of demonstration:
Cuvantul meglenit pentru megleno-vlah este “vla” (fara “-h”) sau “vlau̯”, dar nu se poate zice “limba vlaă/vlaiă/vlaie. S-ar putea folosi “limba meglenita” si “poporul meglenit”. Cat despre istro-vlahi s-ar putea folosi “poporul jeianean” si “limba jeianeana”, desi acesta este numele doar al unei parti ai istro-vlahilor, ceilalti auto-denumindu-se vlahi. Avand insa in vedere ca si unii, si ceilalti vorbesc aceeasi limba, se poate extinde endonimul de jeianeni si asupra celorlalti. Pentru vlahii din Valea Timocului ar fi mai corecta utilizarea numelui de “valahi”, care aminteste de Valahia (Tara Romaneasca = Muntenia + Oltenia), deoarece ei vorbesc româna, asa-zisul “dialect daco-român al limbii române”). O ultima precizare: cand am spus ca “ruman” este un cuvant mai vechi decat “arman/raman”, dpdv al legilor fonetice care au guvernat transformarea cuvintelor latinesti in romanesti/aromanesti, eu doar am presupus acest lucru, neavand cunostinte atat de vaste de fonetica istorica romaneasca/aromana. Asa cum am demonstrat mai sus, un singur cuvant, fie el si etnonim, nu poate servi ca baza pentru afirmatia ca aromana ar fi un dialect al romanei, deoarece exista cuvinte in aromana mai vechi ca omoloagele lor din romana, ceea ce ar insemna ca si romana este un dialect al aromanei. De fapt, ambele limbi provin dintr-o limba-mama pe care e incorect sa o numim atat “proto-romana”, cat si “proto-aromana”.